Etichete

, , , , ,

 

cropped-header-blog-onb-960x260.png

În cadrul întâlnirii din data de  09.05.2016 dintre Ministrul Culturii și un grup restrâns de angajați ai Operei Naționale București, au fost prezentate Ministerului Culturii următoarele teme:

1- Proiectul de Hotărâre și Nota de fundamentare privind reorganizarea prin divizare a Operei Naționale București privind reînființarea Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian”.
– s-a subliniat importanța definirii Operei și Operetei ca instituții de repertoriu.
– s-a explicat detaliat că, deopotrivă, Opera și Opereta au desfășurat proiecte de-a lungul timpului, dar pentru aceasta nu a fost nevoie să fie atacată structura și definirea de instituție de spectacole de repertoriu.
– referitor la Operetă, s-a subliniat importanța revenirii la titulatura de Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, un adevărat brand cultural național, cu reprezentativitate și pe plan internațional.
– s-a subliniat importanța efectuării divizării celor două instituții, protejându-se în același timp și integritatea colectivelor, care nu poartă nicio vină pentru nefericitul experiment al comasării.
– s-a argumentat suplimentar importanța protejării colectivelor Operei și Operetei, deoarece păstrarea acestor colective va permite continuitatea transmiterii exprienței de lucru în teatre de repertoriu, dar și continuitate moștenirii culturale a generațiilor de artiști care au consolidat tradiția școlii interpretative.
– s-a subliniat importanța continuității contractelor pe perioadă nedeterminată în domeniul operă, operetă, balet. S-a argumentat că specificul performanței în muzică și balet necesită continuitate în studiu, coordonare prin lucru îndelung în echipă. S-a subliniat că domeniul operei, operetei și baletului impune rigori specifice, legate de evoluția artistică în spațiul convențional al scenei și al lucrului în ansambluri de orchestră, cor, soliști. S-a explicat că, dacă domeniul teatrului poate permite lucrul în formule restrânse, în spații neconvenționale, în schimb, specificul genurilor operă, operetă și balet impun existența unui cadru instituțional stabil. Doar astfel se poate asigura atât formarea artiștilor, dar și repertorizarea colectivelor.
– s-a subliniat rolul educațional-formativ al instituțiilor de spectacole de repertoriu, singurele capabile să asigure o ofertă artistică diversă și calitativă, care să permită accesul publicului la arta universală.

2 – S-a prezentat situația statistică a celor aproximativ 50 de reprezentații suspendate în ultimele 2 stagiuni la Operă și Operetă, în vremea fostei conduceri a lui Dincă Răzvan-Ioan și Călin George, inclusiv Centralizatorul de stagiune care conține zeci de reprezentații suspendate.

3 – S-a prezentat statistica prăbușirii repertoriului Operetei și reducerea cu o treime a repertoriului Operei, consecințe ale fuzionării celor două teatre, corelate cu impactul negativ al lipsei de pregătire muzicală la nivelul conducerii instituțiilor.

4 – S-a adus în discuție lipsa de reacție a Ministerului Culturii din anul 2008 până în prezent, referitor la nenumăratele adrese, memorii și sesizări, în care erau prezentate diferite aspecte neconforme ale managementului, aspecte care ar fi trebuit să fie cercetate și analizate. S-a prezentat în acest sens un rezumat al zecilor de adrese depuse, precum și un Raport audit pe care ar fi necesar ca Ministerul să-l analizeze cu maximă responsabilitate.

5 – S-a pus în discuție importanța legalității situațiilor contractuale a întregii foste echipe de conducere a dlui Răzvan Ioan Dincă, din care făcea parte și dl. Kobborg.

6 – S-a subliniat cu insistență importanța ca muzicienii să se afle la conducerea instituțiilor muzicale de spectacole și concerte. S-a argumentat în acest sens importanța pregătirii muzicale, ca o condiție de bază pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului muzical, cum ar fi problema cunoașterii instrumentelor necesare pentru orchestră, a cunoașterii tipurilor de voce, a cunoașterii repertoriului de Operă și Operetă.

7 – S-a pus în discuție importanța ca să fie cercetată situația șantierelor de la clădirile Operei și a Operetei. În ceea ce privește clădirea Operei, s-a adus în discuție inclusiv situația Unității de Management a Proiectului, și anume necesitatea verificării concordanței dintre prevederile proiectului de construcție, contractele încheiate în acest sens și realizările faptice.

8 – Ministerul Culturii a prezentat, aproape ca o certitudine numirea dnei Beatrice Rancea ca director interimar. Referitor la această numire, spre surprinderea tuturor angajaților prezenți la întâlnirea cu dna Ministru Corina Șuteu, Ministerul a afirmat că s-ar fi convenit asupra numirii dnei Rancea ca interimar la negocierea care a avut loc între dl. Dîncu și câțiva reprezentanți ai angajaților Operei Naționale București. Am precizat doamnei Ministru că nimeni dintre cei de față nu a avut cunoștință de acest lucru. Dealtfel, nu cunoaștem în ce temei s-ar fi putut face o astfel de negociere. Pentru a face și mai clară opinia noastră de specialiști practicanți în domeniul muzical, am subliniat din nou importanța existenței muzicienilor cu pregătire de specialitate la conducere Operei și Operetei. S-a specificat că sunt suficient de mulți muzicieni care pot fi numiți la conducerea interimară a celor două teatre. S-au exprimat temeri legate de situațiile conflictuale, cu consecințe juridice pe care dna Beatrice Rancea le are în calitate de manager al Operei Naționale Iași.

9 – S-a pus în discuție importanța a ceea ce înseamnă instituția dirijorului. Acesta, în calitatea de coordonator care răspunde de desfășurarea spectacolului, este cel mai în măsură să decidă în ceea ce privește activitatea unei instituții de spectacole. În ultimii ani, statutul dirijorului a fost în mod injust minimalizat și marginalizat. S-a argumentat că dirijorii, datorită specializării lor, sunt cei mai potriviți pentru conducerea Operei și Operetei.

10 – S-a făcut referire la situația dlui Kobborg, care a generat tensiuni și suspiciuni în colectivul Operei în ceea ce privește comportamentul și aspectele de legalitate ale deținerii unor calități și funcții în condiții care se cer elucidate.

11 – Problemele administrative prezentate au fost direcționate de către doamna Ministru personalului prezent de față al Ministerului.

12 – În încheierea celor prezentate, Ministerul a fost întrebat dacă ia în considerare în continuare separarea celor două teatre. Răspunsul dnei Ministru a fost că ia în considerare această soluție. Ministerul a mai fost întrebat dacă se va respecta revenirea la specificul și definirea ca teatre de repertoriu a Operei și Operetei, și dacă vor fi protejate cele două colective în procesul de divizare. Ministerul a răspuns că analizează și va hotărî asupra acestor aspecte. De asemenea, la întrebarea noastră, a precizat că toate acestea vor depinde și de noul director interimar.

13 – Am solicitat ca, în calitate de angajați ai Operei Naționale București care propun Proiectul de Hotărâre de reorganizare prin divizare a celor două teatre, privind reînființarea Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian”,  pe lângă factorii decidenți, să fim primiți și noi – specialiștii din domeniu – în grupul de lucru care analizează modalitatea efectuării divizării. Răspunsul Ministerului a fost afirmativ.

14 – Doamna Ministru ne-a comunicat că-și menține deschiderea pentru discuții cu angajații Operei.

15 – Având în vedere tensiunile acumulate în timp și agravate în ultima perioadă, am subliniat faptul că Opera Națională București nu va putea funcționa într-un climat de stabilitate necesară desfășurării activităților artistice în condițiile în care oricare din persoanele care au avut legături cu fosta conducere, va reveni într-un post de conducere sau coordonare în instituție.